“Venetia Nordului” si nu prea…

Author: admin  |  Category: Destinatii, Uncategorized

Cu toate ca Amsterdamului i se spune „Venetia Nordului”, calatorii intrati în labirintul lui de canale îsi dau seama ca asemanarea cu orasul italian nu este atat de mare. Îi lipsesc valurile, palatele înecate în apa sarata, gondolele cu scaune de catifea si Piata San Marco. Dar capitala olandeza are uriasa retea de canale, sutele de poduri stralucinde în noapte si locuintele de pe apa, cu flori proaspete în ferestre si cu lebede în jur; de aceea, este pur si simplu Amsterdam.Amsterdam-bike-and-canal

 Planificarea urbana a Amsterdamului a coincis în mod fericit cu înflorirea comertului maritim international si cu Umanismul atras de celebra reforma a lui Calvin. În secolul al XVII-lea,pe cand noi ne mai loveam cu turcii si tatarii, capitala olandeza devenea cel mai mare ceea ce se poate numi un ansamblu citadin. Se afla în perioada sa de glorie, cu bogatii adunate de pe mapamond, cu toleranta religioasa si intelectuala benefica progresului.amsterdam

Un canal de apa înconjura vechiul oras medieval Amsterdam, situat strategic pe malul râului Amstel (de unde vine si numele orasului: „Barajul de pe Amstel”) si al lacului Ijsselmeer. În anii 1480-1585, Siegel reprezenta canalul de aparare, însa inelul sau se dovedea tot mai neîncapator pentru fenomenul de crestere urbana. Cum locuitorii orasului s-au îmbogatit treptat din comertul cu America, dar si pentru ca numarul imigrantilor atrasi de ospitalitatea orasului a crescut, catre sfârsitul secolului XVI portului de pe Amstel i se planifica o configurare urbanistica inovativa. Hendrick Jacobszoon Staets creeaza un nou plan urbanistic: construirea a trei canale de apa semicirculare si concentrice, care sa permita vaselor sa intre în inima orasului. Aceste canale artificiale urmau sa fie interconectate prin alte mici canale radiale, iar pe malul lor trebuiau sa fie ridicate cladirile noi ale orasului.

La o jumatate de secol Amsterdamul, construit de la vest spre est, a crescut de patru ori în marime, ca urmare a unuia dintre cele mai mari si mai ambitioase proiecte urbane. Reteaua de canale, baraje si docuri a generat cel mai eficient sistem de navigatie din lume, bunurile aduse pe corabii din toata lumea ajungând direct la usa comerciantilor olandezi. Mii de barje circulau între mare si cele peste o mie de depozite din portul Amsterdamului.

 Cele trei mari canale de apa ale Amsterdamului: Herengracht, Keisergracht si Prinsengracht, cu întreaga suprafata urbana care le defineste malurile au intrat in patrimoniul universal. Cladirile istorice din centrul orasului (peste 1500), cu acoperisurile lor triunghiulare si fatadele pastelate, au fost locuite în trecut de burghezia locala. Si astazi, ele apartin olandezilor care îsi permit costurile mari ale vietii din inima Amsterdamului.

Trei milioane de vizitatori sunt plimbati pe canalele Amsterdamului de cele 200 de vaporase oficiale de transport turistic. În 2011, li s-a adaugat „Floating Duchman”(„Olandezul plutitor”), un autobuz-amfibiu care respecta cu aceeasi stricte?e regulile rutiere si cele de circulatie fluviala, trecând de pe sosea în apa cu cea mai mare usurinta. Însa indiferent ce tip de ambarcatiune aleg turistii, plimbarea pe canale se dovedeste întotdeauna o experienta deosebita, romantica si plina de surprize.

 

TAP Portugal creste frecventa zborurilor pe ruta Bucuresti – Lisabona

Author: admin  |  Category: Companii aeriene, Destinatii, Uncategorized

Pentru vara 2015, TAP Portugal creste frecventa zborurilor pe ruta Bucuresti – Lisabona. Astfel, începând cu 1 aprilie, vor fi operate 6 zboruri saptamânal, iar de la 1 iunie, numarul zborurilor saptamânale va creste la 8.

Iata programul din sezonul de vara al TAP Portugal pentru ruta Bucuresti – Lisabona:

Din 1 iunie, zilnic:
Bucuresti 5.00 – 7.35 LisabonaAirbus_A319_TAP_Portugal
Lisabona 22.15 – 04.15 Bucuresti
În plus, din 5 iunie, numai vineri:
Bucuresti 15.45 – 18.30 Lisabona
Lisabona 9.00 – 15.00 Bucuresti

Razboinicii tacuti…

Author: admin  |  Category: Destinatii, Uncategorized

Armata din ceramica se gaseste in centrul Chinei, la 1.093 km sud-vest de Beijing. Situl are o suprafata de cca 1,5 ha, iar razboinicii sunt evaluati a data din secolul 3 i.H ( cca 210 i H). Un muzeu a fost deschis aici inca din 1979 iar de atunci estimarile arata ca acest muzeu a avut cca 70 mil de vizitatori. Fiecare din tacutii luptatori cantareste intr 35 si 180 kg si are 182-198 cm. Toti poarta uniforme, sunt pieptanti si au trasaturi faciale unice. Pe langa cei 7 000 de soldati cati numara armata, sit-il mai contine inca 50 000 de obiecte funerare.soldati

Locuri emblematice pentru China precum Marele Zid Chinezesc si casa Omului de Peking, de la Zhoukoudian, ai sentimentul ca esti  într-un templu. Întâlnirea cu armata din ceramica a dinastiei Qin, de la Xi’an, nu este cu nimic mai prejos. Aceasta comoara inestimabile veche de peste 2.200 de ani, care contine peste 7.000 de figurine funerare, a fost descoperita în 1974, pe când niste tarani care  sapau un put în apropiere de mormântul primului împarat al Chinei, Qin Shihuangdi, au dezgropat câteva piese antice de ceramica.

Soldatii de lut în marime naturala, toti cu fata catre rasarit si modelati uluitor pentru acea perioada (aproximativ 210 î.H.) se bucura de faima mondiala. Înainte de descoperirea acestei armate de teracota, singurele dovezi care atestau existenta statuetelor funerare chinezesti fusesera figurinele mici si rudimentare asezate în morminte, ca sa-i pazeasca pe cei morti.
Soldatii de ceramica stau tepeni, parca în pozitie de drepti, însa arcasii  vii, încât aproape ca se misca.2010_08_13_0_14_o-armata-de-teracota-pentru-nemurirea-unui-imparat_80866
În total au fost descoperite trei gropi cu razboinici, precum si gropi mai mici, continând servitori, functionari, slujitori, muzicieni, acrobati si animale – toti meniti sa-l serveasca pe împarat în viata de dincolo. si cine stie ce alte minuni ne mai asteapta, caci mormântul împaratului abia urmeaza sa fie deschis.

Cred ca sunt in realtiarile de mai sus destule motive pentru a lua www.bilete-deavion.ro catre China.

Tarom spune adio rutei Bucuresti-Tg Mures

Author: admin  |  Category: Companii aeriene, Tarom

tarom_32699400_52586400Începând din 1 martie, Tarom nu mai opereaza zborurile pe relatia Bucuresti – Tg. Mures – Bucuresti, pasagerii care îsi cumparasera deja bilete fiind redirectionati spre Cluj-Napoca, de unde li se asigura transferul terestru catre Tg. Mures.Comunicatul Tarom nu precizeaza daca este vorba de o decizie temporara sau una definitiva, cert este doar ca pentru moment compania Tarom si-a încetat activitatea pe aeroportul din Tg. Mures.

Rotterdam- drumul de la satul de pescari la megalopolis

Author: admin  |  Category: Uncategorized

În Rotterdam, prea putine lucruri amintesc de vechiul sat de pescari aparut în 1270 lânga un baraj de pe râul Rotte. Al doilea razboi mondial a sters din peisajul olandez centrul orasului cu trecut medieval si i-a ambitionat pe localnici sa-l reconstruiasca dupa tipare moderniste. Chiar si portul mare al Rotterdamului s-a reinventat: dintr-un simplu nod comercial si de transport fluvial a ajuns astazi un centru international reprezentativ, adaugând valoare în plan economic, industrial si turistic.
Din Evul Mediu începând, au fost necesare secole pentru ca satul de pescari de lânga digul ridicat pe râul Rotte (care insemna apa murdara) sa se preschimbe într-un megalopolis. Fiindca în estuarul din nord-vestul Olandei râurile Rin (Niewe Maas), Meuse si Sheldt au format o retea hidrologica de anvergura înainte ca apele lor sa se verse în Marea Nordului, localnicii au conectat o parte din cursuri si le-au folosit din ce în ce mai mult la transportul marfurilor. Abia în secolul XIX orasul si portul vor începe sa se extinda pe malurile lui Niewe Maas si sa se modernizeze într-un ritm alert, odata cu amplificarea transportului maritim – portul avea deja asigurata iesirea la Marea Nordului. O dovada simpla a progresului urban a fost construirea celei mai mari cladiri de birouri din Europa, Witte Huis (Casa Alba), cu înaltimea de 45 de metri, mare pentru vremurile acelea.20245_fullimage_6435_Delfshaven,_Rotterdam__300dpi_2976x3968px_J_560x350 rot5

In Al Doilea Razboi Mondial bombardamentele au distrus tot centrul vechi, lasând în picioare doar cladirea Primariei. La doar doua saptamâni de la tristul eveniment, olandezii au început munca de reconstructie a orasului lor, folosind pentru aceasta un plan arhitectural modern. Treptat, Rotterdamul a capatat înfatisarea unui centru business, cu o suita de fatade din sticla si metal stralucind în soare. Modernismul a redefinit orasul, în acord cu exigentele olandeze si cu aspiratiile spre urbanism de înalta clasa.
În 1892, un nou si extins canal a legat râurile Rin si Meuse de mare, permitând lucrari de amploare în portul Rotterdamului si încurajând comerul în zona estuarului. Cu timpul, lungimea docurilor s-a marit, tot mai multe vase maritime au patruns în oras si o multitudine de posibilitati s-au ivit pentru economia locala. Portul, întins din centrul orasului si pâna la mare (portiunea de aici a primit denumirea de Maasvlakte), nu a mai fost un simplu punct de trecere a marfurilor. În cei 40 de kilometri ai sai s-au construit depozite, retele de drumuri, rafinarii, ateliere, fabrici etc., asa încât multe dintre produsele brute sosite pe nave sa ajunga în Europa sau în lume deja prelucrate, transformate, ambalate. Industria a completat latura comerciala a portului si a impulsionat economia locala într-un oras a carui importanta se cerea recunoscuta la nivel mondial.
Azi, Rotterdamul urmeaza sa mai largeasca partea din portul sau intersectata cu marea, pentru a face loc unui numar si mai mare de containere si pentru a crea oportunitati de dezvoltare industriei chimice. Desi noul proiect a avut întârzieri în derulare, din pricina unor probleme de mediu, Maasvlakte 2 e foarte aproape de reusita previzionata. Pe de alta parte, autoritatile portuare si municipalitatea încurajeaza activitatile de promovare turistica a portului, mizând pe excelenta lui organizare, designul modern si caracterul spectaculos al evenimentelor ce au loc aici continuu: acostarea marilor cargoboturi si vase de croaziere, descarcarea marfurilor, manipularea containerelor, reparatiile si interven?iile tehnice, traficul navelor militare etc.

Fiiindca principala atractie a orasului este portul – acestuia i se datoreaza dezvoltarea Rotterdamului ca megalopolis european – si pentru ca totul a fost construit pe lânga apa fluviului si printre canale, se poate spune ca, odata ajuns aici, turistul e invitat sa navigheze în cel mai “olandez” stil cu putinta. Îi stau la dispozitie câteva din cele mai atractive tururi, dar cel mai bine ar fi si înceapa cu un vapor istoric: De Rotterdam. Simbol al Olandei, acest vas cu abur din 1958 a fost unul dintre cele mai mari si mai luxoase nave de croaziera ale vremii sale. Renovat, el primeste oaspeti pentru tururi obisnuite, cine fastuoase, congrese si evenimente diverse, cu aceeasi eleganta ca în deceniile în care aluneca regal pe ape si facea cinste din plin talentului constructorilor de vase olandezi.

Cu Splashtours, adica un autobuz-amfibiu unicat, se pot vedea în 60 de minute cele mai importante obiective turistice ale ora?ului. Ambarcatiunile Spido ofera tururi de 75 de minute, ce includ neaparat vizitare portului Rotterdam, putând fi astfel observata în direct activitatea intensa de pe docurile largi si aglomerate. Pentru cei ce doresc sa se aventureze si mai departe, Waterbus pune la dispozitie vapoare mici pentru ca turistii sa ajunga în orasele apropiate, dar si la feribotul care îi transporta la Kinderdijk, faimos pentru morile sale de vânt. Amatorilor de tururi neobisnuite le vine în ajutor Tinto HotHug: aceasta ambarcatiune originala îi tine pe turisti scufundati într-o baie încalzita cu abur, cât timp se desfasoara turul de oras si ghidul le vorbeste despre punctele de atractie.
Ar mai fi de încercat Pannenkoekenboot, un vapor pe care esti invitat sa manânci câte placinte poti pe durata vizitarii ora?ului, sau Eendracht, vasul cu pânze ce navigheaza în întreaga Olanda si chiar mai departe. Portul din Rotterdam lasa deschis? permanent poarta de intrare în lume.
Din totalul suprafetei sale de 319 km², uscatul Rotterdamului acopera doua treimi, în timp ce suprafata de apa înseamna o treime. În zona municipala traiesc peste 600.000 de olandezi, iar în cea metropolitana – 1,2 milioane. Nivelul de trai ridicat al populatiei e în conexiune directa cu marele port al orasului, prin care intra si ies marfurile lumii. În comparatie cu numarul vaselor de transport, cel al navelor de croaziera e infim, dar Rotterdamul e foarte accesibil pe cale aeriana si rutiera, aflându-se în legatura cu toate marile capitale europene si nu numai.
Dincolo de marginile portului, atmosfera orasului e una încarcata de energie, deschidere spre nou si spirit de afaceri. Viata trepidanta se deruleaza în mare parte pe barci si pe biciclete, însa orasul are si o retea de transport în comun bine pus? la punct, incluzând autobuze, tramvaie si metrouri moderne.
Turistul care a vizitat mai întâi portul si doreste sa parcurga orasul, cu multele sale atractii, va avea de unde sa aleaga obiectivele de interes istoric, monumentele de arhitectura, locurile de distractie si recreere sau localurile sofisticate. Rotterdamul se recomanda cu eleganta: un port al lumii si un oras pentru toti.

KLM, promotii catre Caraibe

Author: admin  |  Category: Companii aeriene, Destinatii, Uncategorized

klmKLM deruleaza o promotie pentru destinatii din Caraibe, pana la finalul lu nii februarie 2015
Aruba – 559 euro
Bonaire – 559 euro
Curacao – 559 euro
Sint Maarten – 559 euro
Tarifele includ plecarea din Bucuresti, via Amsterdam, iar perioadele de calatorie sunt urmatoarele:
19 martie – 30 iunie 2015 – pentru Curacao si Sint Maarten
7 mai – 28 iunie 2015 – pentru Aruba si Bonaire
Perioada minima de sedere de destinatie – 7 zile, maximum – o luna.

Belgrad la 129 de euro

Author: admin  |  Category: Companii aeriene, Destinatii, Tarom

tarom_32699400_52586400 Tarom deruleaza în aceste zile o promotie pentru biletele de avion pe destinatia Belgrad. Astfel, pentru achizitionarea unui bilet dus-întors, cu toate taxele incluse, pretul începe de la 129 euro.
Tariful include realizarea check-in-ului online, bagaj de cala de maximum 25 kg, bagaj de mâna de maximum 10 kg, iar pe relatia Bucuresti – Belgrad Tarom are 6 frecven?e saptamânal.

Transilvania rurala se lupta sa nu dispara…

Author: admin  |  Category: Destinatii, Uncategorized

E probabil binecuscut de unde vine numele Transilvaniei. Tara de dincolo de paduri. Este binecunoscuta asezarea ei intre munti ca o cetate naturala. Este binecunoscuta multiculturalitatea ei cladita in multe mii de ani, de la asezarile dace si mai apoi daco-romane atestate de multimea sit-urilor arheologice mergand prin Evul Mediu cu sasi, svabi, secui, romi samd, pana catre zilepicture-1531le noastre. Sunt cunoscute turistilor frumoasele orase cu multitudinea de stiluri arhitecturale dar astazi nevom opri asupra satului transilvan. Cu totii am admirat o data macar in viata noastra frumusetea vailor podisului transilvan marcate de frumoasele si pitorestile clai de fan care le marcheaza in ochii nostri.
Daca te plimbi la începutul verii prin vaile pline Transilvaniei, nu poti sa nu zâmbesti. Pluteste în aer o mireasma dulce-mirositoare, în primul rând fiindca vaile Carpatilor din centrul României ne descopera una dintre cele mai mari comori ale lumii cultivate de om: fânete de o bogatie si o diversitate botanica rar egalata în Europa.
Aici, pe un singur metru patrat de fâneata se gasesc si zeci de specii diferite de iarba si flori, iar daca te asezi printre ele, ai chiar mai multe la o lungime de brat de jur împrejur. Miracolul acesta înflorit e mentinut nu numai de natura, ci si de mâna omului. Singurul motiv pentru care bogatia aceasta persista e ca fâneata ramâne fâneata daca e cosita în fiecare vara. Parasita, se va umple de tufe si buruieni în cativa ani. Pe parcursul zilei, mirosul fânetelor se înteteste, iar spre apus coboara dinspre dealuri aroma tare, ca de miere, a stupinitelor, care-si împrastie mirosurile pe întuneric, când le polenizeaza fluturii de noapte.
Nici vorba de substante chimice sau de îngrasaminte artificiale. Acestea sunt prea scumpe si nu le inspira încredere gospodarilor din partea locului , nu prea avuti, si care se ocupa cu agricultura de subzistenta. De aceea, dealurile sunt colorate în mov de florile de salvie. Bulbucii-de-munte, un fel de bujori pitici, cresc în zonele mai umede si it dau impresia unor lampioane japoneze.
Orice localnic matur din din zona rurala a Ardealului poate recunoaste cu usurinta peste o suta de specii de plante. Chiar si copiii cunosc 40-50.Rezervatia-Fanetele-Clujului-20101129163030
Simbioza dintre fan si viata oamenilor este de un firesc sublim . Vara, iarba de pe pasuni hraneste vacile. Dar de la jumatatea lui noiembrie pâna la jumatatea lui mai, vacile ramân în staul, unde manânca doar fân. Aici, singurul lucru care face posibila cresterea vacilor e fânul, iar singurul lucru care face posibil traiul oamenilor e laptele vacilor. Ardelenii traiesc din transferul de nutrienti de pe pajiste în farfurie. De aceea, în vai ca acestea, fânul e masura tuturor lucrurilor.
Fanetele dealurilor transilvane sunt sacre. Da, nu radeti. Multa vreme turistii s-au tot intrebat de ce localnicii circula prin ele doar in sir indian.
Taranii din Transilvania chiar traiesc din fân. În întreaga regiune, de la Maramuresul vorbitor de româna, în partea de nord, pâna la zonele cu etnie maghiara din centrul tarii si spre putinele sate sasesti, vorbitoare de germana scara activitatilor este, în esenta, medievala. Milioane de români lucreaza în propria ferma, cu cele mai putine animale, cea mai scazuta productie, un nivel de autonomie a resurselor printre cele mai ridicate si un venit printre cele mai sc?zute din Europa.
Dar cositul e de-abia începutul. Apoi iarba se aduna cu grebla în gramezi mici, care sa nu absoarba roua, apoi se rasfira din nou la soare, sa se usuce; apoi se întoarce pentru ca soarele sa usuce straturile de dedesubt; dupa aceea, se aduna în capite pe câmp; în cele din urma, se încarca în caruta, cu fluturii dansând deasupra fânului, si se aduce pe drumuri de tara acasa,se descarca la gura fânarului, într-o claie cu miros îmbatator, delicios, ca o supa uscata de vara; se stivuiesc pâna la streasina fânarului, unde se aduna ca o tesatura verde, fosnitoare în care florile îsi pastreaza culorile vii. La venirea iernii, când vacile sunt aduse de la pasune, portia lor zilnica de fân trebuie taiata din masa densa si pusa, în sfârsit, în iesle.
Laptele de vara al vacilor, când iarba de pe pasuni e grasa, da o brânza moale. Alteori, laptele se vinde prin sat sau în orasul apropiat sau se bea acasa. În ziua de azi, rareori se mai face unt. În locul lui, se manânca pe pâine untura de porc, delicioasa, cu tot pericolul pentru inima. Uneori, li se da lapte si porcilor. Pe toate aceste cai, bunatatea ierbii ajunge în toate ungherele vietii.
În anii comunismului s-a mentinut regimul de cosit pe fânetele de munte. Dar dupa Revolutia de la sfârsitul anului 1989, cooperativele agricole s-au destramat, iar terenurile le-au revenit fostilor proprietari. Oamenii s-au întors la agricultura la scara mica practicata înainte de comunism, dar, de la jumatatea anilor ’90, lucrurile au mers tot mai rau. Fermierii îmbatrâneau. Tinerii considerau ca pot face mai multi bani din la oras. Laptele se gasea ieftin, vândut de producatorii la scara mare din alte parti. Pe atunci, nimeni nu vedea valoarea fanetelor
Padurea a început sa le reia în stapânire. Pe masura ce se întindea peste ele umbra copacilor, florile din fâne?e au început sa dispara.
La un moment dat, insa, banii din afara, câstigati de tinerii care lucreaza în strainatate, au început sa curga din plin în sate. Locuintele vechi, de lemn, au fost demolate sau renovate. În locul lor au rasarit case mari, cu cuptoare cu microunde pe bufetele cu suprafata de melamina si gratare la nivelul ochilor, ale caror ferestre se deschid spre gospodariile unde dainuie înca lumea veche: gainile si curcile ciugulesc pe sub pruni; vaca asteapta rabdatoare în staulul ei jos, slab luminat; porcii râma în cocina; bunicii aduc fânul de pe fânete.
Problemele s-au agravat odata cu aderarea României la Uniunea Europeana, în 2007. Cererile pentru alocarea fondurilor europene, stângaci concepute si formulate, au împiedicat multe ferme transilvanene mici sa obtina bani europeni. Proprietatile individuale, farâmitate, erau prea mici ca birocratii români de la Bucuresti sa le califice drept ferme. UE spune ca nu se considera teren arabil eligibil decât cel cu o suprafata de cel putin o treime de hectar, dar majoritatea loturilor sunt si mai mici. Unele ferme mai mari au ajuns sa aiba mai multe vaci, dar reglementarile sanitare gândite pentru fabricile de lactate high-tech germane si scandinave afectau grav viabilitatea metodelor vechi. Telemeaua, de exemplu, se face dintotdeauna în putineie de mesteacan. UE a spus ca nu se poate face decât pe o suprafata de otel inoxidabil. Data traditionala pentru începerea cositului pe fânetele joase din unele parti ale Transilvaniei e ziua de Sfântul Ion, 24 iunie, dar administratia româneasca a stabilit data de 1 iulie. Claile de lucerna stau de straja pe deal, la caderea serii, lânga satul Breb. Radacinile Transilvaniei au peste 2 000 de ani vechime. Aici a fost leaganul civilizatiei geto-dace Stilul de viata rural nu va continua decât daca localnicii îl pretuiesc si îl cultiva, iar România si Uniunea Europeana îl considera demn de a fi sprijinit.
Vazându-si lumea cum dispare, oamenii au vrut s-o salveze. Au început sa-si ia frâiele vietii în propriile mâini. S-au pus pe treaba organizatiile conservationiste locale. Pâna atunci, laptele era cumparat din sate de firmele de lactate mari, care organizau punctele de colectare si controlau pretul. Fiecare taran care-si aducea laptele cu galeata sau ciuberele la punctul de colectare era platit doar daca laptele era curat si de buna calitate.
Rezultatele s-au vazut imediat..Acum, laptele proaspat, nepasteurizat, se vinde la un automat alimentat de doua ori pe zi de un camion frigorific venit din sat. Vederea unui automat de vânzare a laptelui te bucura pentru ca el reprezinta un simbol al efortului oamenilor de a pastra ceva valoros din trecut într-o lume ale carei forte fac tot posibilul sa-l erodeze si sa-l distruga. Automatul de lapte al producatoarilor individuali rurali asigura, în mod surprinzator, supravie?uirea fânetelor înflorite din muntii de deasupra noastra.11-DSC02599
Viabilitatea economica a fânetelor ramâne fragila. Data fiind metoda de vânzare directa, daca un fermier introduce în sistem lapte stricat sau contaminat, cumparatorii se îmbolnavesc, dispare încrederea, scad enorm vânzarile si are de suferit tot satul. Si totusi pe piata în scadere generala, cu preturi mai mari, satele cu puncte de colectare a laptelui au tot mai multe vaci. Odata cu numarul de vite creste si cererea de fân, iar fânetele, care altfel ar fi fost napadite de padure, sunt cosite din nou.
Odata rezolvata problema economica, daca fondurile europene pentru agricultura ar fi mai adaptate specificului local, daca statului roman i-ar pasa mai mult de bogatiile incredibile ale Transilvaniei, aceasta lume ar putea fi salvata. Transilvania rurala nu a ajuns inca doar istorie.

Oferta de la Blue Air, 49,99 euro/segment

Author: admin  |  Category: Blue Air, Destinatii, Uncategorized

promo_Blue-AirBlue Air a anuntat o oferta valabila pentru toate cele 35 de destinatii catre care opereaza zboruri. Astfel, pentru destinatii ca Barcelona, Paris, Londra sau Madrid veti plati un pret unic de 49,99 euro/segment de zbor cu taxele incluse. In plus, aveti inclus in acest tarif si un bagaj de cala.

Tot ce trebuie sa faceti pentru a beneficia de aceasta oferta este sa alegeti sa calatoriti cu Blue Air in perioada 23 februarie – 31 martie 2015, cu mentiunea ca aceasta oferta este valabila numai daca veti cumpara biletele in perioada 13 – 15 februarie 2015.

Marsilia – viziune a viitorului sau model de multiculturalism

Author: admin  |  Category: Destinatii, Uncategorized

Astazi, cand tot mai multe tari europene devin natiuni de imigranti, Marsilia poate repreznta o viziune a viitorului sau chiar un model de multiculturalism. Nu ca echilibrul ei ar fi usor de mentinut. În primul rând, conflictele actuale din Orientul Mijlociu stârnesc periodic valuri de teama în acest oras din Franta. Pe vremea primului razboi din Irak, în 1991 se spunea ca situatia din Marsilia este exploziva, din cauza imaginilor care intrau în casele musulmane prin antenele de satelit . Iar în noiembrie 2005, când în mai toate zonele rezidentiale întesate de imigranti ale Frantei izbucneau flacarile revoltelor, Marsilia musulmana a ramas linistita.

„Voilà“, tic recurent în conversatiile din Marsilia, nu spune chiar toata povestea. Terenul neutru al soarelui si nisipului nu cuprinde întreaga viata a orasului. E adevarat, si alte ritualuri urbane unesc oamenii (de exemplu echipa de fotbal Olympique Marsille), dar, când se termina meciul pot rasari prejudecatile. Rasismul este destul de prezent în Marsilia  inclusiv printre musulmani.

Primaria orasului, cu acoperis de tigle, construita pe vremea lui Ludovic XIV, nu se ridica la standardele actuale iar in ghidurile turistice e descrisa ca fiind modesta .1001

Vieux-Port e ticsit de ambarcatiuni, ale caror catarge sclipesc în lumina alba si puternica a diminetii de vara. Atmosfera e un amestec bizar: adie un aer subtropical într-un decor baroc.

Marsilia e cel mai vechi oras din Franta. Exista de 2.600 de ani.E un port mai mult decat obisnuit cu strainii care vin si pleaca. Orasul  e alcatuit, strat dupa strat, din populatii imigrate de peste tot ca urmare a evenimentelor internationale.“ Dupa 1915, de exemplu, au început sa vina armenii refugiati din calea genocidului din Turcia. În anii ’30, s-au asezat în Marsilia italienii goniti de fascism. Dupa Al Doilea Razboi Mondial a început imigratia evreilor din Nordul Africii. Iar în 1962, dupa ce Franta a renuntat la controlul colonial în Algeria, Maroc si Tunisia (Maghrebul), au venit zeci de mii de p „picioare-negre“, de fapt cetateni francezi albi care fugeau din noua Algerie devenita independenta, dupa ce traisera acolo de generatii întregi.

În acelasi timp, „dupa decolonizarea «Africii negre», cum îi spunem noi, si câstigarea independentei tarilor maghrebiene, Marsilia s-a umplut treptat de alti oameni proveniti din imigratie.Marseille-Background-428932

Totusi statistici neoficiale spun  câ dintre locuitorii orasului circa 20% sunt issus de l’immigration. Nu se stie câti sunt de origine araba sau africana. Nu se  stie câti au radacini musulmane. Conform valorilor republicane ale Frantei e ilegal ca un functionar, fie el si operator de recensamânt, sa colecteze date privind rasa, religia sau etnia unui cetatean. Nu numai ca biserica e separata de stat, dar religia e ignorata în mod oficial. Francezul e francez: nici mai mult, nici mai putin si nimic altceva.

Pentru orasele cu un procent mare de imigranti, marea provocare nu e, de obicei, gestionarea primului val de sositi, ci adaptarea sau neadaptarea generatiilor urmatoare.


Wordpress SEO Plugin by SEOPressor