Air France va relua serviciile spre Freetown…

Author: admin  |  Category: Uncategorized

air_franceIncepând cu 30 iunie 2015, Air France reia serviciile spre Freetown (Sierra Leone). Vor fi trei zboruri saptamânale cu plecare din Paris – Charles de Gaulle. Zborurile vor fi operate cu aeronave Airbus A330-200 de 208 de locuri: 40 de locuri la Business, 21 de locuri la Premium Economy si 147 de locuri la Economy.

Orarul zborurilor Paris – Freetown operate în zilele de marti, joi si sâmbata:

AF 760: Paris-Charles de Gaulle 11:10 – 15:50 Freetown;
AF 761: Freetown 17:20 – 05:40 Paris-Charles de Gaulle.

Air France confirma pozitia de companie aeriana partenera al continentului african si sprijina Sierra Leone în dezvoltarea sa economica. Aceasta tara are o activitate miniera puternica si este printre primii zece producatori de diamante din lume. De asemenea, are un potential turistic ridicat.

Air France – KLM zboara spre 54 de destinatii de pe continentul african. Grupul este, de asemenea, în curs de a dezvolta noi parteneriate cu mai multe companii aeriene africane (Kenya Airways, TAAG Angola Airlines, Air Côte d’Ivoire, kulula.com, Comair), oferind clientilor sai pâna la 20 de destinatii suplimentare.

Dubaiul- o poveste desprinsa din 1001 nopti

Author: admin  |  Category: Destinatii, Uncategorized

Seicul Mohammed bin Rashid al Maktoum  a transformat Dubaiul dintr-un sat adormit intr-un paradis fiscal al afacerilor si un pol mondial a luxului.

Acest seic a avut visuri marete. Tinutul sau  de pe tarmul Golfului Persic, era un sat  ars de soare, locuit de cautatori de perle, pescari si comercianti care isi acostau corabiile  si barcile de pescuit de-a lungul unei ape inguste care strabatea micutul sat. Dar unde altii au vazut doar un golfulet, acest seic, Rashid bin Saeed al Maktoum, a intuit o fereastra catre lume.

In 1959, a imprumutat multe milioane de dolari de la vecinul sau bogat in petrol, micul Kuweit.  a curatat golful pana cand a devenit suficient de larg si de adanc pentru vapoare. A construit cheiuri si depozite si a facut planuri pentru sosele, scoli si case. Unii l-au crezut nebun, altii doar ca se insala, dar seicul Rashid a crezut in puterea noilor inceputuri. Uneori, in zori, alaturi de fiul sau cel mic, Mohammed, actualul seic, se plimba pe tarmul gol si isi desena visul in aer cu cuvinte si gesturi. Si, in cele din urma, s-a intamplat cum a zis el. L-a construit si visul s-a implinit.

Fiul sau, seicul Mohammed bin Rashid al Maktoum, conduce acum Dubaiul si in jurul acelui golfulet a construit propriile lui vise, transformand viziunea tatalui sau in lumea fantastica, invadata de lumina, aer conditionat si zgarie-nori, a unui milion de oameni. dubai-insula-artificiala

Oameni din pste 100 d eetnii s-au mutat aici sa traiasca si sa lucreze. Dubaiul a construit insule artificiale – unele sub forma de palmieri – pentru a-i gazdui pe cei mai bogati dintre ei. Rata sa de crestere economica, cu doi biti, este aproape de doua ori mai mare decat cea a Chinei. Macaralele pentru constructii puncteaza orizontul ca niste semne de exclamare.

Dubaiul e, de asemenea, o rara poveste de succes in Orientul Mijlociu, o regiune cu o istorie a esecului si stagnarii. Daca Dubaiul reprezinta o anomalie extravaganta sau un model demn de urmat de catre alte tari arabe este o intrebare care merita atentie in ziua de azi, cand lumea islamica incearca sa faca fata modernizarii. Abdulrahman al Rashid, jurnalist saudit si director al canalului de stiri Al Arabiya, prezinta astfel lucrurile: “Dubaiul exercita presiune asupra restului lumii arabe si musulmane. Oamenii incep sa-si intrebe guvernele: Daca Dubaiul poate, noi de ce n-am putea?”

Trebuie spus ca Dubaiul nu seamana cu nici un alt loc de pe Pamant. Este capitala mondiala a vietii pe picior mare; practic, atmosfera trepideaza ca un amestec volatil de exces si oportunitate. Este genul de loc unde starurile tenisului Andre Agassi si Roger Federer joaca o partida demonstrativa pe heliportul de pe acoperisul opulentului megahotel Burj al Arab; unde telefoanele celulare incrustate cu diamante, de 10.000 $ bucata, incheie tranzactii instantaneu; unde anual milioane de oameni vin cu avionul doar pentru cumparaturi.bileteAvion

Zidul lui Hadrian

Author: admin  |  Category: Destinatii, Uncategorized

Hadrian s-ar putea evidentia cu usurinta printre cei mai buni imparati pe care Roma i-a avut vreodata. Si totusi, cum ar putea fi considerat demon un imparat in timpul caruia Roma prospera din toate punctele de vedere? Cum ar putea fi numit tiran acel monarh filozof pentru care ideile de pace si sensibilitate artisitica il propulsau cu mult peste timpul sau?

Desi s-a nascut in Hispania (24 ianuarie 76), mai precis in localitatea Italica, situata la circa 9 kilometri de actualul oras Sevilla, Hadrian a fost considerat de conationalii sai drept un roman veritabil, in care virtutile Cetatii Eterne se impleteau cu un succes nemaivazut de pe vremea luiOctavian Augustus. Sustinut de catre tatal sau adoptiv, nimeni altul decat imparatul Traian, iubit de catre soldatii a caror viata o adoptase si adorat de catre cetatenii Romei, misiunea lui Hadrian de a ajunge pe tronul Imperiului a fost una cat se poate de usoara si de previzibila. Si nimeni nu avea sa regrete, pentru ca in timpul domniei sale, Roma cunostea una dintre cele mai infloritoare perioade din toata istoria sa.Roman.Britain.Romanisation

Protejand si finantand personal artele, consolidand granitele imense ale imperiului creat de stramosii sai, sustinand pacea si incurajand relatiile comerciale cu fostii adversari ai Romei, tanarul imparat se anunta drept un veritabil urmas al lui Romulus sau al lui Octavian Augustus. Inca din primii ani ai domniei sale, Hadrian finanta construirea unui imens templu dedicat lui Zeus in Atena, reconstruiaPanteonul roman, si ridica numeroase edificii in Cetatea Eterna, poate cel mai cunoscut dintre ele fiind castelul Sant’Angelo, cunoscut si ca Mausoleul lui Hadrian.

Pe plan militar s-a implicat activ in razboaiele contra dacilor incercand din toate puterile sa mentina provincia cucerita de tatal sau adoptiv. Mai mult, in Britania, Germania si nordul Africii, ridica ziduri puternice ca un semn al intreruperii expansiunii teritoriale a Romei si ca protectie in fata eventualeloratacuri barbare. Tot el a fost cel care modifica legile, protejandu-i pe sclavi de abuzurile stapanilor, si tot el acorda dreptul invalizilor de a folosi baile publice. Era evident ca visul sau era unul maret, un vis in care Imperiul Roman, puternic dar non-agresiv, urma sa se indrepte catre modelul si spiritul luminat al vechilor greci.

Astfel, este greu de crezut ca imaginea aproape perfecta a imparatului se putea transforma pentru totdeauna in cea a unui tiran crud si degenerat, gata sa sacrifice o intreaga natiune pentru a-si satisface orgoliul propriu. Si totusi, un eveniment sumbru avea sa schimbe iremediabil personalitatea monarhului, aruncandu-l pe acesta in tenebrele nebuniei, tenebre din care nu va mai iesi pana la finalul vietii.7480863236_3ba931039b_b

Momentul care avea sa schimbe pentru totdeauna viata lui Hadrian s-a petrecut in Grecia, tara in care se nascusera modelele inspiratiei sale: Epicur, Epictet Aristotel, Platon, Heliodorus sauFavorinus. Intr-una dintre calatoriile sale in tara muzelor, imparatul se indragostea de un adolescent pe nume Antinous. A fost, probabil, singura si cea mai mare iubire a lui Hadrian, cu atat mai mult cucat casatoria pe care deja o incheiase cu Vibia Sabina, o femeie de origine nobila, nu fusese decat una de convenienta.YA3-1062966

Imparatul il adopta imediat pe Antinous ca si „companion” si isi dedica din ce in ce mai mult timp scriindu-i acestuia poeme de dragoste. Cei doi vor calatori nedespartiti prin aproape toate provinciile romane, fiind reprezentati numai impreuna in gravuri, la ordinele exprese ale lui Hadrian. Nu era ceva neobisnuit la Roma ca nobilii sa isi aleaga parteneri din randul sclavilor tineri, astfel ca dragostea neobisnuita a monarhului era privita cu intelegere de catre supusii sai. Nu de aceeasi parere era si zeii, cei care, in conceptia multimii, se opuneau unei asemenea relatii.

Astfel, primul semn avea sa vina in Siria, atunci cand Hadrian si Antinous scapau ca prin minune de fulgerul care il ucidea pe preotul ce se afla la doar cativa metri distanta inaintea lor. Le fel se intampla si in Egipt, in timpul unei partide de vanatoare in care doar vigilenta unuia dintre participanti il scapa pe tanarul sclav de furia salbatica a unui leu dezlantuit. Si tot in Egipt venea si momentul fatidic. Aflat alaturi de imparat intr-o calatorie pe Nil, Antinous murea inecat in conditii mai mult decat misterioase. Daca a fost impins peste bord de un rival gelos sau daca, pur si simplu, si-a luat singur viata, nemaiputand indura rusinea de a fi iubitul unui alt barbat, acesta va ramane un mister pentru totdeauna. Se spune ca la aflarea vestii, Hadrian ar fi plans asemenea unui copil, dezonorandu-se in fata propriilor soldati, cei pentru care imaginea unui imparat in lacrimi era un lucru de neimaginat.

Antinous murise, si odata cu el mureau si visele monarhului si ale celor 100 de milioane de supusi ai sai.

Cuprins de furia neputincioasa in fata destinului, Hadrian il deifica pe Antinous si, poate si datoritaorgiilor bahice in care se afunda din ce in ce mai des, imparatul cerea ca in fiecare provincie romana si fie ridicate statui si temple ale noului zeu. Lumea intreaga trebuia sa fie partasa suferintei monarhului si sa se roage pentru iertarea acestuia la picioarele zeului-sclav.

Era scanteia care ducea la aprinderea revoltelor intr-un Imperiu din ce in ce mai slabit si lipsit de mana puternica a unui monarh.

Vestile rele veneau din ce in ce mai des la Hadrian. Iudeea, vesnicul focar al nemultumirilor religioase, se revolta din nou. Evreii distrusesera statuile lui Antinous si isi cereau dreptul de a-si slavi unicul Dumnezeu, lucru de neinteles pentru romanii obisnuiti cu zeitatile zecilor de neamuri supuse. Lider al rebelilor era un fanatic religios, pe nume Simon bar Kokhba, care se autointitulaseMesia si care era sustinut in campania de denigrare a autoritatii latine chiar de catre liderii religiosi evrei.

Intr-un semn de sfidare, care vadea lipsa capacitatii lui Hadrian de a mai percepe realitatile imperiului, acesta ordona ca in Templul de la Ierusalim sa fie ridicata o uriasa statuie a lui Jupiter. Simbol al puterii romane, aceasta ar fi fost suficienta, in conceptia monarhului, sa puna capat razmeritei din indepartata provincie.

Realitatea era insa cu totul alta. Nu mai putin de 400.000 de evrei se aflau deja sub comanda lui bar Kokhba, iar securitatea romanilor aflati in Iudeea, civili sau militari, nu mai putea fi asigurata cu niciun chip. Legiunea a VI-a Ferrata din Galilea, alaturi de cei 12.000 de veterani ai Legiunii a X-a Fretensis, erau infrante rusinos de armata rebelilor. O alta legiune, a XXII-a Deiotariana, din Alexandria, era decimata la granita Egiptului. Roma se confrunta cu cea mai mare revolta din toata istoria sa.

Pentru Hadrian era insa o vendetta personala. Decimarea legiunilor romane, distrugerea statuii lui Jupiter, dar mai ales distrugerea monumentelor lui Antinous era mai mult decat putea indura monarhul. Acesta il chema tocmai din Britania pe cel mai sangeros general al sau, Julius Severus, si ii incredinta comanda a nu mai putin de 12 legiuni, cu doar una mai putin decat avusese nevoie Traian pentru a supune Dacia, cu scopul de a inlatura pentru totdeauna problemele din Iudeea. Iar Julius Severus urma sa isi confirme pe deplin renumele.

Romanii nu au aratat nici un pic de mila. Fiecare oras, sat sau grota in care se putea ascunde un rebel erau trecute prin infernala masinarie de razboi latina. Masacrele devenisera un lucru obisnuit si, in frenezia data de sangele rebelilor, Severus asasina orice barbat evreu cu varsta mai mare de 14 ani. Istoriul roman Cassius Dio mentioneaza ca nu mai putin de 585.000 de iudei au fost masacrati de legionarii romani, in crunta razbunare a lui Hadrian. Iudeea era pacificata si isi schimba numele in Siria Palestina, in timp ce Ierusalimul devenea Aelia Capitolina. Mai mult, nici unui evreu nu ii era permis accesul in Cetatea Sfanta, indiferent de motiv.

Fostele aspiratii ale imparatului erau acum doar niste vise desarte. Doar 16 ani durase perioada in care pacea stapanise Imperiul. Din monarhul luminat, dedicat artelor si bunastarii supusilor sai, Hadrian devenise unul dintre cei mai sangerosi imparati romani, autorul primului Holocaust din istorie.

Macinat de esecuri si de durere, imparatul se stingea din viata la 10 iulie 138, inecat in amforele de vin cu care isi umpluse singuratatea. Nici macar moartea timpurie a sotiei sale nu ii mai putuse smulge vreun sentiment de compasiune. Ultimul sau poem, scris in timpul betiei care avea sa dovedeasca fatala, era inchinat lui Antinous.

Hadrian si-a petrecut peste jum?tate din cei 21 de ani de domnie pe drum, supraveghind constructia de noi orase si fortificatii frontaliere.
La moartea neobositului împarat, în 138, reteaua de fortarete si drumuri construite pentru aprovizionarea legiunilor în mar? devenise o frontiera întinsa pe mii de kilometri. „O armata asezat

aîn tabere înconjoara ca niste metereze lumea civilizata într-un cerc, de la zonele colonizate din Etiopia la Phasis si de la Eufrat, în interior, spre marea si cea mai îndepartata insula dinspre apus“ – nota cu mândrie oratorul grec Aelius Aristide, la scurt? vreme dupa moartea lui Hadrian.
„Cea mai îndepartata insula“ a fost locul construirii monumentului care-i poarta numele lui Hadrian, o fortificatie din piatra si turba care taia Britania pe din doua. Azi, Zidul lui Hadrian e una dintre cele mai bine conservate si bine documentate sectiuni din frontiera romana. Ramasitele barierei de 118 km traverseaza mlastini sarate si pasuni verzi pe care pasc oi, iar o portiune sumbra, nu departe de centrul orasului Newcastle, merge în paralel cu o autostrada cu patru benzi. S-au p?strat deasupra nivelului solului kilometri întregi, steiuri aliniate care se ridica mult deasupra peisajului rural batut de ploi.
Zidul lui Hadrian, din Anglia, a fost catalogat sit din Patrimoniul Mondial al UNESCO în 1987.

“Venetia Nordului” si nu prea…

Author: admin  |  Category: Destinatii, Uncategorized

Cu toate ca Amsterdamului i se spune „Venetia Nordului”, calatorii intrati în labirintul lui de canale îsi dau seama ca asemanarea cu orasul italian nu este atat de mare. Îi lipsesc valurile, palatele înecate în apa sarata, gondolele cu scaune de catifea si Piata San Marco. Dar capitala olandeza are uriasa retea de canale, sutele de poduri stralucinde în noapte si locuintele de pe apa, cu flori proaspete în ferestre si cu lebede în jur; de aceea, este pur si simplu Amsterdam.Amsterdam-bike-and-canal

 Planificarea urbana a Amsterdamului a coincis în mod fericit cu înflorirea comertului maritim international si cu Umanismul atras de celebra reforma a lui Calvin. În secolul al XVII-lea,pe cand noi ne mai loveam cu turcii si tatarii, capitala olandeza devenea cel mai mare ceea ce se poate numi un ansamblu citadin. Se afla în perioada sa de glorie, cu bogatii adunate de pe mapamond, cu toleranta religioasa si intelectuala benefica progresului.amsterdam

Un canal de apa înconjura vechiul oras medieval Amsterdam, situat strategic pe malul râului Amstel (de unde vine si numele orasului: „Barajul de pe Amstel”) si al lacului Ijsselmeer. În anii 1480-1585, Siegel reprezenta canalul de aparare, însa inelul sau se dovedea tot mai neîncapator pentru fenomenul de crestere urbana. Cum locuitorii orasului s-au îmbogatit treptat din comertul cu America, dar si pentru ca numarul imigrantilor atrasi de ospitalitatea orasului a crescut, catre sfârsitul secolului XVI portului de pe Amstel i se planifica o configurare urbanistica inovativa. Hendrick Jacobszoon Staets creeaza un nou plan urbanistic: construirea a trei canale de apa semicirculare si concentrice, care sa permita vaselor sa intre în inima orasului. Aceste canale artificiale urmau sa fie interconectate prin alte mici canale radiale, iar pe malul lor trebuiau sa fie ridicate cladirile noi ale orasului.

La o jumatate de secol Amsterdamul, construit de la vest spre est, a crescut de patru ori în marime, ca urmare a unuia dintre cele mai mari si mai ambitioase proiecte urbane. Reteaua de canale, baraje si docuri a generat cel mai eficient sistem de navigatie din lume, bunurile aduse pe corabii din toata lumea ajungând direct la usa comerciantilor olandezi. Mii de barje circulau între mare si cele peste o mie de depozite din portul Amsterdamului.

 Cele trei mari canale de apa ale Amsterdamului: Herengracht, Keisergracht si Prinsengracht, cu întreaga suprafata urbana care le defineste malurile au intrat in patrimoniul universal. Cladirile istorice din centrul orasului (peste 1500), cu acoperisurile lor triunghiulare si fatadele pastelate, au fost locuite în trecut de burghezia locala. Si astazi, ele apartin olandezilor care îsi permit costurile mari ale vietii din inima Amsterdamului.

Trei milioane de vizitatori sunt plimbati pe canalele Amsterdamului de cele 200 de vaporase oficiale de transport turistic. În 2011, li s-a adaugat „Floating Duchman”(„Olandezul plutitor”), un autobuz-amfibiu care respecta cu aceeasi stricte?e regulile rutiere si cele de circulatie fluviala, trecând de pe sosea în apa cu cea mai mare usurinta. Însa indiferent ce tip de ambarcatiune aleg turistii, plimbarea pe canale se dovedeste întotdeauna o experienta deosebita, romantica si plina de surprize.

 

TAP Portugal creste frecventa zborurilor pe ruta Bucuresti – Lisabona

Author: admin  |  Category: Companii aeriene, Destinatii, Uncategorized

Pentru vara 2015, TAP Portugal creste frecventa zborurilor pe ruta Bucuresti – Lisabona. Astfel, începând cu 1 aprilie, vor fi operate 6 zboruri saptamânal, iar de la 1 iunie, numarul zborurilor saptamânale va creste la 8.

Iata programul din sezonul de vara al TAP Portugal pentru ruta Bucuresti – Lisabona:

Din 1 iunie, zilnic:
Bucuresti 5.00 – 7.35 LisabonaAirbus_A319_TAP_Portugal
Lisabona 22.15 – 04.15 Bucuresti
În plus, din 5 iunie, numai vineri:
Bucuresti 15.45 – 18.30 Lisabona
Lisabona 9.00 – 15.00 Bucuresti

Razboinicii tacuti…

Author: admin  |  Category: Destinatii, Uncategorized

Armata din ceramica se gaseste in centrul Chinei, la 1.093 km sud-vest de Beijing. Situl are o suprafata de cca 1,5 ha, iar razboinicii sunt evaluati a data din secolul 3 i.H ( cca 210 i H). Un muzeu a fost deschis aici inca din 1979 iar de atunci estimarile arata ca acest muzeu a avut cca 70 mil de vizitatori. Fiecare din tacutii luptatori cantareste intr 35 si 180 kg si are 182-198 cm. Toti poarta uniforme, sunt pieptanti si au trasaturi faciale unice. Pe langa cei 7 000 de soldati cati numara armata, sit-il mai contine inca 50 000 de obiecte funerare.soldati

Locuri emblematice pentru China precum Marele Zid Chinezesc si casa Omului de Peking, de la Zhoukoudian, ai sentimentul ca esti  într-un templu. Întâlnirea cu armata din ceramica a dinastiei Qin, de la Xi’an, nu este cu nimic mai prejos. Aceasta comoara inestimabile veche de peste 2.200 de ani, care contine peste 7.000 de figurine funerare, a fost descoperita în 1974, pe când niste tarani care  sapau un put în apropiere de mormântul primului împarat al Chinei, Qin Shihuangdi, au dezgropat câteva piese antice de ceramica.

Soldatii de lut în marime naturala, toti cu fata catre rasarit si modelati uluitor pentru acea perioada (aproximativ 210 î.H.) se bucura de faima mondiala. Înainte de descoperirea acestei armate de teracota, singurele dovezi care atestau existenta statuetelor funerare chinezesti fusesera figurinele mici si rudimentare asezate în morminte, ca sa-i pazeasca pe cei morti.
Soldatii de ceramica stau tepeni, parca în pozitie de drepti, însa arcasii  vii, încât aproape ca se misca.2010_08_13_0_14_o-armata-de-teracota-pentru-nemurirea-unui-imparat_80866
În total au fost descoperite trei gropi cu razboinici, precum si gropi mai mici, continând servitori, functionari, slujitori, muzicieni, acrobati si animale – toti meniti sa-l serveasca pe împarat în viata de dincolo. si cine stie ce alte minuni ne mai asteapta, caci mormântul împaratului abia urmeaza sa fie deschis.

Cred ca sunt in realtiarile de mai sus destule motive pentru a lua www.bilete-deavion.ro catre China.

Tarom spune adio rutei Bucuresti-Tg Mures

Author: admin  |  Category: Companii aeriene, Tarom

tarom_32699400_52586400Începând din 1 martie, Tarom nu mai opereaza zborurile pe relatia Bucuresti – Tg. Mures – Bucuresti, pasagerii care îsi cumparasera deja bilete fiind redirectionati spre Cluj-Napoca, de unde li se asigura transferul terestru catre Tg. Mures.Comunicatul Tarom nu precizeaza daca este vorba de o decizie temporara sau una definitiva, cert este doar ca pentru moment compania Tarom si-a încetat activitatea pe aeroportul din Tg. Mures.

Rotterdam- drumul de la satul de pescari la megalopolis

Author: admin  |  Category: Uncategorized

În Rotterdam, prea putine lucruri amintesc de vechiul sat de pescari aparut în 1270 lânga un baraj de pe râul Rotte. Al doilea razboi mondial a sters din peisajul olandez centrul orasului cu trecut medieval si i-a ambitionat pe localnici sa-l reconstruiasca dupa tipare moderniste. Chiar si portul mare al Rotterdamului s-a reinventat: dintr-un simplu nod comercial si de transport fluvial a ajuns astazi un centru international reprezentativ, adaugând valoare în plan economic, industrial si turistic.
Din Evul Mediu începând, au fost necesare secole pentru ca satul de pescari de lânga digul ridicat pe râul Rotte (care insemna apa murdara) sa se preschimbe într-un megalopolis. Fiindca în estuarul din nord-vestul Olandei râurile Rin (Niewe Maas), Meuse si Sheldt au format o retea hidrologica de anvergura înainte ca apele lor sa se verse în Marea Nordului, localnicii au conectat o parte din cursuri si le-au folosit din ce în ce mai mult la transportul marfurilor. Abia în secolul XIX orasul si portul vor începe sa se extinda pe malurile lui Niewe Maas si sa se modernizeze într-un ritm alert, odata cu amplificarea transportului maritim – portul avea deja asigurata iesirea la Marea Nordului. O dovada simpla a progresului urban a fost construirea celei mai mari cladiri de birouri din Europa, Witte Huis (Casa Alba), cu înaltimea de 45 de metri, mare pentru vremurile acelea.20245_fullimage_6435_Delfshaven,_Rotterdam__300dpi_2976x3968px_J_560x350 rot5

In Al Doilea Razboi Mondial bombardamentele au distrus tot centrul vechi, lasând în picioare doar cladirea Primariei. La doar doua saptamâni de la tristul eveniment, olandezii au început munca de reconstructie a orasului lor, folosind pentru aceasta un plan arhitectural modern. Treptat, Rotterdamul a capatat înfatisarea unui centru business, cu o suita de fatade din sticla si metal stralucind în soare. Modernismul a redefinit orasul, în acord cu exigentele olandeze si cu aspiratiile spre urbanism de înalta clasa.
În 1892, un nou si extins canal a legat râurile Rin si Meuse de mare, permitând lucrari de amploare în portul Rotterdamului si încurajând comerul în zona estuarului. Cu timpul, lungimea docurilor s-a marit, tot mai multe vase maritime au patruns în oras si o multitudine de posibilitati s-au ivit pentru economia locala. Portul, întins din centrul orasului si pâna la mare (portiunea de aici a primit denumirea de Maasvlakte), nu a mai fost un simplu punct de trecere a marfurilor. În cei 40 de kilometri ai sai s-au construit depozite, retele de drumuri, rafinarii, ateliere, fabrici etc., asa încât multe dintre produsele brute sosite pe nave sa ajunga în Europa sau în lume deja prelucrate, transformate, ambalate. Industria a completat latura comerciala a portului si a impulsionat economia locala într-un oras a carui importanta se cerea recunoscuta la nivel mondial.
Azi, Rotterdamul urmeaza sa mai largeasca partea din portul sau intersectata cu marea, pentru a face loc unui numar si mai mare de containere si pentru a crea oportunitati de dezvoltare industriei chimice. Desi noul proiect a avut întârzieri în derulare, din pricina unor probleme de mediu, Maasvlakte 2 e foarte aproape de reusita previzionata. Pe de alta parte, autoritatile portuare si municipalitatea încurajeaza activitatile de promovare turistica a portului, mizând pe excelenta lui organizare, designul modern si caracterul spectaculos al evenimentelor ce au loc aici continuu: acostarea marilor cargoboturi si vase de croaziere, descarcarea marfurilor, manipularea containerelor, reparatiile si interven?iile tehnice, traficul navelor militare etc.

Fiiindca principala atractie a orasului este portul – acestuia i se datoreaza dezvoltarea Rotterdamului ca megalopolis european – si pentru ca totul a fost construit pe lânga apa fluviului si printre canale, se poate spune ca, odata ajuns aici, turistul e invitat sa navigheze în cel mai “olandez” stil cu putinta. Îi stau la dispozitie câteva din cele mai atractive tururi, dar cel mai bine ar fi si înceapa cu un vapor istoric: De Rotterdam. Simbol al Olandei, acest vas cu abur din 1958 a fost unul dintre cele mai mari si mai luxoase nave de croaziera ale vremii sale. Renovat, el primeste oaspeti pentru tururi obisnuite, cine fastuoase, congrese si evenimente diverse, cu aceeasi eleganta ca în deceniile în care aluneca regal pe ape si facea cinste din plin talentului constructorilor de vase olandezi.

Cu Splashtours, adica un autobuz-amfibiu unicat, se pot vedea în 60 de minute cele mai importante obiective turistice ale ora?ului. Ambarcatiunile Spido ofera tururi de 75 de minute, ce includ neaparat vizitare portului Rotterdam, putând fi astfel observata în direct activitatea intensa de pe docurile largi si aglomerate. Pentru cei ce doresc sa se aventureze si mai departe, Waterbus pune la dispozitie vapoare mici pentru ca turistii sa ajunga în orasele apropiate, dar si la feribotul care îi transporta la Kinderdijk, faimos pentru morile sale de vânt. Amatorilor de tururi neobisnuite le vine în ajutor Tinto HotHug: aceasta ambarcatiune originala îi tine pe turisti scufundati într-o baie încalzita cu abur, cât timp se desfasoara turul de oras si ghidul le vorbeste despre punctele de atractie.
Ar mai fi de încercat Pannenkoekenboot, un vapor pe care esti invitat sa manânci câte placinte poti pe durata vizitarii ora?ului, sau Eendracht, vasul cu pânze ce navigheaza în întreaga Olanda si chiar mai departe. Portul din Rotterdam lasa deschis? permanent poarta de intrare în lume.
Din totalul suprafetei sale de 319 km², uscatul Rotterdamului acopera doua treimi, în timp ce suprafata de apa înseamna o treime. În zona municipala traiesc peste 600.000 de olandezi, iar în cea metropolitana – 1,2 milioane. Nivelul de trai ridicat al populatiei e în conexiune directa cu marele port al orasului, prin care intra si ies marfurile lumii. În comparatie cu numarul vaselor de transport, cel al navelor de croaziera e infim, dar Rotterdamul e foarte accesibil pe cale aeriana si rutiera, aflându-se în legatura cu toate marile capitale europene si nu numai.
Dincolo de marginile portului, atmosfera orasului e una încarcata de energie, deschidere spre nou si spirit de afaceri. Viata trepidanta se deruleaza în mare parte pe barci si pe biciclete, însa orasul are si o retea de transport în comun bine pus? la punct, incluzând autobuze, tramvaie si metrouri moderne.
Turistul care a vizitat mai întâi portul si doreste sa parcurga orasul, cu multele sale atractii, va avea de unde sa aleaga obiectivele de interes istoric, monumentele de arhitectura, locurile de distractie si recreere sau localurile sofisticate. Rotterdamul se recomanda cu eleganta: un port al lumii si un oras pentru toti.

KLM, promotii catre Caraibe

Author: admin  |  Category: Companii aeriene, Destinatii, Uncategorized

klmKLM deruleaza o promotie pentru destinatii din Caraibe, pana la finalul lu nii februarie 2015
Aruba – 559 euro
Bonaire – 559 euro
Curacao – 559 euro
Sint Maarten – 559 euro
Tarifele includ plecarea din Bucuresti, via Amsterdam, iar perioadele de calatorie sunt urmatoarele:
19 martie – 30 iunie 2015 – pentru Curacao si Sint Maarten
7 mai – 28 iunie 2015 – pentru Aruba si Bonaire
Perioada minima de sedere de destinatie – 7 zile, maximum – o luna.

Belgrad la 129 de euro

Author: admin  |  Category: Companii aeriene, Destinatii, Tarom

tarom_32699400_52586400 Tarom deruleaza în aceste zile o promotie pentru biletele de avion pe destinatia Belgrad. Astfel, pentru achizitionarea unui bilet dus-întors, cu toate taxele incluse, pretul începe de la 129 euro.
Tariful include realizarea check-in-ului online, bagaj de cala de maximum 25 kg, bagaj de mâna de maximum 10 kg, iar pe relatia Bucuresti – Belgrad Tarom are 6 frecven?e saptamânal.


Wordpress SEO Plugin by SEOPressor